De ce disciplina este mai importantă ca motivația
Autorul blogului Wisdomination.com, Zbigniek Drab a publicat un articol în care argumentează de ce disciplina este mai importantă decât motivația atunci când vrem să atingem anumite scopuri. Mai jos vă prezint traducerea textului.
Sunt două modalități prin care să te obligi să faci ceva.
Primul, cel mai popular și extrem de greșit – să încerci să te motivezi.
Al doilea, mai puțin popular și cea mai corectă decizie – să dezvolți o anumită disciplină.
Asta este una dintre acele situații când, după ce ai luat o decizie corectă, obții cele mai bune rezultate.
Care este diferența?
În linii generale, motivația este bazată pe ipoteze greșite: pentru a obține ceva trebuie să ai o anumită stare fizică, emoțională sau mintală.
Aceasta este o idee total greșită.
Disciplina, din contra, separă activitatea de stările și emoțiile pe care le ai și astfel soluționează anumite probleme.
Efectele sunt uimitoare.
Realizarea rapidă a sarcinilor trezește stări interioare de care procrastinații au mare nevoie pentru a duce la bun sfârșit un proiect.
Dacă e să vorbim mai simplu, pentru a începe antrenamentele nu trebuie să aștepți când vei fi în formă excelentă. Din contra, ai nevoie de multe antrenamente pentru a ajunge în acea formă.
Dacă o acțiune este condiționată de sentimente, atunci trebuie să te aștepți la o formă severă de procrastinare. Cunosc foarte bine acest elemente și mi-aș fi dorit ca cineva să-mi spună aceste lucruri acum 20, 15 sau 10 ani în urmă. Înainte ca să simt aceste efecte pe propria piele.
Dacă aștepți momentul potrivit pentru a face ceva, ești pierdut. Anume în așa fel se nasc scopurile eșuate și dezamăgirile personale.
Imagine: https://www.theatlantic.com/business/archive/2014/08/the-procrastination-loop-and-how-to-break-it/379142/
Să fugi după motivație înseamnă să insiști asupra unei fantezii infantile că tot ce trebuie să facem trebuie să aibă un motiv anumit. Problema este structurată în felul următor: «Cum să mă motivez să fac ceea ce creierul a decis că trebuie să fac?». Este o mare prostie.
Problema trebuie structurată în felul următor: «Cum să recunosc că sentimentele mele sunt neesențiale și să fac lucruri pe care conștient vreau să le fac și să nu mă comport ca un mitocan?»
Soluția este să rupi legătura între sentimente și acțiuni și să faci ceea ce trebuie cu adevărat. În rezultat, te vei simți bine și plin de energie.
Motivația — este o cale greșită. Sunt sigur 100% că limitarea greșită – este principala cauză din care majoritatea cetățenilor din țările dezvoltate stau în chiloți, joacă Xbox și se masturbează, în loc să facă lucruri cu adevărat utile.
Credința în motivație – este o consecință a problemelor psihologice.
Și dacă viața reală ne impune uneori să facem lucruri pe care nimeni, cu mintea sănătoasă, nu le-ar face cu entuziasm, „motivația” se va ciocni cu o tentativă eșuată de a trezi acest entuziasm unor activități care de fapt, nu merită această stare.
Încercările de a păstra entuziasmul din principiu în cazul activităților banale și epuizante – e o formă de abuz psihologic asupra propriei persoane.
Nu cred că manifestările de hipomanie sunt stimulante optime pentru activitatea umană. Creierul uman nu este deschis pentru abuz pentru o perioadă infinită, prin urmare pedeapsă este inevitabilă. Organismul nostru are propria frână.
Cel mai rău lucru ce ți se poate întâmpla – este că succesul apărut în urma unei acțiuni incorecte este de scurtă durată. Un scenariu mai bun – să-ți păstrezi sănătatea mintală care, din păcate, are tendința de a fi interpretată greșit: «Așa și nu mi-am îndrăgit munca de a sorta documente», «Am nevoie de încă o carte despre motivație». Rahat. Cea mai mare greșeală este dai vina pe motivație. Problema e în disciplină, nu în motivație.
Există o altă problemă legată de motivație. Ea are o durată scurtă de viață și trebuie permanent actualizată.
Motivația este atunci când tu singuri apeși butonul pentru a pune mai multă presiune. În cel mai bun caz, ea păstrează și remodelează energia pentru un scop concret. Sunt situații când aceasta este decizia corectă – în cap îți vin competițiile olimpice și evadarea din închisoare. Însă aceasta este o bază eșuată pentru activitățile zilnice și puțin probabil te va ajuta să obții rezultate de durată.
Disciplina, din contra – este ca un motor pe care odată ce l-ai pornit, îți furnizează energie în întregul sistem.
Productivitatea nu are stări psihologice speciale. Pentru rezultate de lungă durată, disciplina este superioară motivației
Prin urmare, motivația este o tentativă de a obține starea de pregătire pentru o anumită acțiune. Disciplina este atunci când tu faci ceea ce trebuie, chiar dacă nu ai starea perfectă. După care te simți perfect.
Disciplina este un sistem, iar motivația, în același timp, este un scop analogic. Există o simetrie. Disciplina este ceva permanent, însă motivația ceva temporar.
Cum să îți dezvolți disciplina? Creând noi obiceiuri – începând de la cele mai mici, chiar microscopice, până la cele care îți vor aduce schimbări majore în viața ta.
Motivația – este abordarea contraproductivă a productivității. Disciplina – este cea mai importantă.
Ai găsit o greșeală? Selecteaz-o și apasă Ctrl+Enter.
