Cel mai banal semn care trădează lipsa de încredere în sine
Lipsa de încredere în forțele proprii devine, la un moment dat, vizibilă pentru toți. Te face să te simți atât de lipsit de protecție, încât îți deschizi slăbiciunile și devii vulnerabil. E ca un ciorap roșu care a ajunge în mașina de spălat cu ciorapii albi și care își lasă amprentele. La fel și lipsa de încredere în sine își lasă amprenta în vorbirea noastră și în textele noastre, pătându-ne imaginea unei persoane puternice.
însă dacă vei știi de care indicatori lingvistici trebuie să ai grijă, atunci vei putea înlătura aceste simptome ale neîncrederii din vorbirea ta.
În primul rând, ferește-te de recompensare. Nimic nu scoate mai bine la iveală complexul neîncrederii ca autoreclama. Cercetătorii de la Harvard și de la Universitatea Pennsylvania susțin că persoanele care se află la periferia unuia sau altui grup social sunt mai tentați să utilizeze cuvinte care să le demonstreze apartenența la acel grup. Acest lucru însă nu este făcut de persoanele care se află în centrul acestui grup.
Cercetătorii au studiat și site-urile aeroporturilor internaționale și au constatat că aeroporturile mici mai des își evidențiază statutul de internațional decât aeroporturile de nivelul celui din Londra – Aeroportul Heathrow.
Și în final, cercetătorii au realizat un experiment la care au participat studenții de la două universități care făceau parte din Liga Iederei (Ivy League). Aceștia au fost rugați să îți descriere instituțiile de învățământ în care își fac studiile. Studenții de la Universitatea Pennsylvania au menționat de mai mult ori statutul de elită al instituției lor decât studenții de la Harvard.
Indiferent de faptul că oamenii lipsiți de încrederea în sine accentuează apartenența lor la un grup, ei preferă să vorbească despre sine. Acum știm că lipsa de încredere în sine este exprimată prin pronume. Până acum ceva vreme, oamenii de știință credeau să utilizarea frecventă a cuvântului „eu” este caracteristică narcisiștilor și oamenilor doritori de putere și atenție. Însă după cum menționa James W. Pennebaker, psiholog la Universitatea Texax din Austin, utilizarea acestui pronume nu înseamnă altceva decât umilire și robie.
O persoană care are mai multă încredere în sine dese ori menționează teritoriul pe care se află. ”O persoană cu un statut înalt își orientează atenție pe lumea din jur, pe când o persoană cu un statut jos este interesat doar de sine” – susține psihologul.
Lipsa de încredere în sine se evidențiază nu doar prin ce vorbești, dar și prin modul cum vorbești.
Sociologii au un termen care descrie modul în care oamenii își schimbă tonul discuției pentru ca discursul lor să sune mai solid: neîncredere lingvistică. Ea apare atunci când o persoană simte că vocea lui trădează inferioritatea sa. Inconștient sau nu, el încearcă să „împrumute prestigiul“ altui grup social, alegând un mod atipic de a vorbi.
Lingvistul William Labov a studiat acest fenomen în anii 1960. El a descoperit că în New York, reprezentanții clasei înalte pronunță sunetul ”r”, pe când cei care aparțin clasei inferioare evită rostirea lui la sfârșitul cuvintelor sau alături de vocale. Omul de știință a cerut lucrătorilor din prestigiosul centrul comercial Saks Fifth Avenue și magazinul-discount S. Klein să rostească expresia «forth floor». S-a demonstrat că personalul Saks mai des încercă să emite modul de pronunțare al elitei. să imite „elita“ pronunție.
Neîncrederea lingvistică are și o forma mai extremă – corecția exagerată: atunci când o regulă gramaticală este utilizată într-un context greșit. În asemenea cazuri, tentativa de a vorbi corect, paradoxal, ne aduce un rezultat dezastruos.
Ai găsit o greșeală? Selecteaz-o și apasă Ctrl+Enter.
